Se intampla de foarte multe ori sa vrem sa invatam pentru examen si sa ascultam si muzica in paralel. O facem cu totii si credem ca asa putem retine mai rapid si mai eficient informatiile pe care trebuie sa le reproducem si analizam la examene. Din nefericire, s-a dovedit ca tocmai acest comportament diferit, folosirea muzicii pe post de stimulent al memoriei de lunga durata, are fix efectul opus celui scontat. Asta explica si de ce nu avem cu sa retinem numele unor prieteni pe care-i intalnim la club si de ce soferii nu prea mai stiu de ei cand asculta muzica in trafic si o iau pe aratura. Capacitatea de concentrare scade o data cu varsta, asta o stim, insa ce nu stiam pana acum este faptul ca aceasta scadere e si mai acuta pe masura ce folosim tot mai des muzica pe post de ajutor fals pentru a fixa anumite informatii in memoria de lunga si de scurta durata. Exista insa voci care spun ca studentii si tinerii fac fata mai usor la aceste efecte negative ale muzicii si reusesc sa nu fie influentati mai deloc de ele. Pe de alta parte, varstnicii au mari probleme in a retine diferite lucruri daca se intalnesc cu cineva pentru o discutie importanta intr-un loc zgomotos.
Procentul celor care au avut probleme in a-si aminti nume sau discutii purtate in medii zgomotoase a fost cu 10% mai mic decat cel al oamenilor care nu au avut discutii in medii pline de surse sonore perturbatoare. Pe masura ce imbatranim separarea informatiei relevante din noianul de zgomote de fundal este mai grea, capacitatea de concentrare scade, iar memoria asociativa nu isi mai face treaba ca de obicei. Descoperirea cercetatorilor ar putea fi relevanta si ar trage semnale de alarme pentru toti batranii din azile si pentru cei care programeaza discutii importante in cladiri de birouri.